Redacţia SCIA.AP primeşte cu precădere articole în limba română, dar şi în engleză, franceză sau alte limbi de circulație internațională care utilizează alfabetul latin. Se vor respecta normele ortografice şi de punctuaţie din limba în care este redactat articolul. În cazul lucrărilor în limba engleză se acceptă atât ortografia americană cât şi cea britanică, cu condiţia păstrării unităţii ortografice a textului. Pentru mai multe detalii, vă recomandăm să consultaţi Normele minimale privind prezentarea manuscriselor elaborate de Editura Academiei Române.   

Articolele vor fi însoţite de un profil concis al autorului (maximum 50 de cuvinte), în limbile română şi engleză. Acesta trebuie să cuprindă: titlul ştiinţific al autorului, funcţia ocupată, instituţia unde îşi desfăşoară activitatea, specializarea şi preocupările de cercetare. Vă rugăm să tastaţi profilul pe prima pagină a manuscrisului, împreună cu datele dv. de contact: adresa poştală, adresa de e-mail, numărul de telefon. 

TEXTUL

Articolele incluse în secţiunea principală a SCIA.AP se încadrează de regulă între 8.000 şi 15.000 de cuvinte. Redacţia acceptă ocazional şi studii mai ample; acestea pot fi publicate, cu acordul autorului, în două sau trei numere consecutive ale revistei. Recenziile şi cronicile nu trebuie să depăşească 3.000 de cuvinte.    

Textul se procesează pe calculator în programul MS Word şi va fi salvat în fişier doc. Pagina trebuie setată pentru coală A4, iar textul se introduce spaţiat la un  rând.

Alineatele se creează cu ajutorul meniului Format din MS Word (Format → Paragraph → Special → First line → By 1,27 cm); vă rugăm să nu marcaţi alineatele folosind tasta Tab ori lăsând câteva spaţii albe la începutul primului rând.  

Articolele trebuie precedate de:

• un rezumat de maximum 300 de cuvinte;

• 6-10 cuvinte cheie, separate prin virgulă; evitaţi repetarea termenilor prezenţi în titlul articolului.

Rezumatul şi cuvintele cheie vor fi scrise, de preferinţă, în limba engleză sau franceză.

Dacă lucrarea este împărţită în secţiuni, titlurile acestora se vor scrie cu caractere aldine (bold) şi vor fi aliniate la stânga paginii. Secţiunile nu se numerotează. Vă rugăm să nu formataţi textul folosind opţiuni ca Heading sau Section break din MS Word, ci să marcaţi fiecare secţiune doar prin introducerea titlului. 

Corpul de literă recomandat este Times New Roman, cu dimensiunea de 12 puncte pentru text şi de 10 puncte pentru rezumat, cuvinte cheie, legendele ilustraţiilor şi note.  

NOTELE 

Referinţele bibliografice, precum şi anumite comentarii, precizări etc. destinate completării textului se introduc sub forma notelor de subsol. Acestea trebuie create automat, prin utilizarea meniului Insert din MS Word (Insert → Reference → Footnote). Notele se numerotează cu cifre arabe şi se scriu la un rând.  

Când citaţi prima oară o sursă, furnizaţi în notă referinţe bibliografice complete: numele autorului, titlul cărţii sau al operei în caractere cursive (italice), numărul ediţiei (dacă este relevant şi dacă nu se citează din prima ediţie), numărul volumului pentru o lucrare publicată în mai multe volume, editura (aceasta va fi menţionată exclusiv în cazul ediţiilor vechi sau al scrierilor apărute la Editura Academiei Române), locul publicării, anul apariţiei, pagina/paginile la care se face trimitere. Pentru următoarele citări ale aceleiaşi surse se vor utiliza abrevierile latine consacrate: ibid., id., ead., loc. cit., op. cit.  

În cazul în care faceţi trimitere în mod repetat la două sau mai multe lucrări ale aceluiaşi autor, iar notele nu sunt consecutive, referinţa bibliografică va include numele autorului, primele cuvinte din titlu urmate de trei puncte de suspensie şi pagina (a se vedea notele 6, 8 şi 9 din exemplul de mai jos). Dacă titlul este foarte scurt, se va da întreg.

Vă rugăm să citaţi de fiecare dată numele complet al autorului sau al coordonatorului unei lucrări; prenumele nu se abreviază prin iniţială decât dacă el apare sub această formă pe coperta volumului. 

Exemple:
1. Hans H. Hofstätter, Symbolismus und die Kunst der Jahrhundertwende, Köln, 1965, p. 37-38.
2. Loc. cit.
3 Ioana Vlasiu, Miliţa Petraşcu, Chişinău, 2004, p. 16.
4. Ibid., p. 63.
5. Hans H. Hofstätter, op. cit., p. 56.
6. André Grabar, La peinture religieuse en Bulgarie, Paris, 1928, p. 25.
7. Mary Ann Caws and Sarah Bird Wright, Bloomsbury and France: Art and Friends, Oxford, 2000, p. 149-150. 
8. André Grabar, Les voies de la creation en iconographie, Paris 1979, p.27. 
9. Id., La peinture…, p. 31. 

Dacă faceţi trimitere la studii, articole sau comunicări publicate într-un volum editat, un catalog, o antologie etc., redactaţi nota după următorul model:

1. Corina Teacă, Artişti post-grigorescieni în jurul lui 1900, în Nicolae Grigorescu şi modernitatea (coord.: Ioana Vlasiu), Bucureşti, 2008.
2. Ioana Vlasiu, L’Expérience roumaine, în La vie des formes. Henri Focillon et les arts (Sous la direction d’Alice Thomine et Christian Briend), Musée des Beaux-arts de Lyon et Fondation de France, 2004, p. 236.

Referinţele la articole publicate în periodice cuprind: numele autorului, titlul articolului şi numele publicaţiei în caractere cursive, tomul sau volumul (unde este cazul), anul de vârstă al periodicului (dacă acesta este menţionat pe copertă), numărul ediţiei, data apariţiei, pagina/paginile. Menţionarea numărului paginii/paginilor este obligatorie în cazul articolelor publicate în reviste academice şi facultativă în cazul articolelor apărute în ziare sau în magazine de cultură.

Vă rugăm să luaţi în considerare faptul că SCIA.AP utilizează abrevieri pentru periodicele citate frecvent. Lista abrevierilor apare la sfârşitul revistei (un exemplu, aici). Dacă în articolul dv. faceţi trimitere în repetate rânduri la o revistă de profil academic, iar aceasta nu se află pe listă, puteţi sugera o formă prescurtată pentru titlul respectiv; ea va fi trecută pe lista de abrevieri, care se revizuieşte odată cu pregătirea fiecărui număr al SCIA.AP. Pentru alte cazuri, titlul revistei se trece integral.

Exemple:
1. Gustave Cohen, Constantin Ganesco (1864-1951), în Arts, n° 308, 27 avril 1951, p. 1.
2. Francisc Şirato, Expozitia sculptorului Boambă, în Sburătorul, nr. 42, 31 ianuarie 1920, p. 382.
3. Tereza Sinigalia, Les inscriptions votives de l’église de Matei Basarab du monastère Câmpulung et leurs significations, în RRHA.BA, Tome XLV, 2008, p. 25.
4. Marina Sabados, Influences occidentales dans la peinture roumaine d’icones du XVIIe siècle, în RRHA.BA, Tomes XXXIX-XL (2002-2003), p. 17-42.
5. Gh. Vida, Canova. Dans. Desen, în Ziarul de duminică, 7 octombrie 2007.

Trimiterile la alte note se scriu sub forma: „A se vedea nota X supra sau infra, după caz.

ILUSTRAŢIILE

Dacă imaginile pe care le utilizaţi în articol sunt protejate de drepturi de autor, vă rugăm să obţineţi permisiunea de a le reproduce.

Trimiteţi ilustraţiile în fişiere separate, în format JPEG de foarte bună calitate, PNG sau BMP. Denumiţi fişerele potrivit ordinii apariţiei lor în text: Fig. 1, Fig. 2 ş.a.m.d. Marcaţi în text locul aproximativ unde trebuie plasată ilustraţia, tastând un paragraf nou, aliniat în centru, cu conţinutul:

<Fig. 1 se inserează aici>

Întrucât nu toate ilustraţiile vor fi tipărite color, verificaţi dacă imaginile îşi păstrează claritatea în format alb-negru.

Legendele la ilustraţii se tastează la sfârşitul textului, pe o pagină separată. Fiecare legendă trebuie să cuprindă informaţii relevante, în funcţie de natura operei reproduse: numele autorului (acolo unde este cazul), titlul operei în caractere italice, anul sau perioada execuţiei lucrării (dacă sunt cunoscute), materialul şi dimensiunile, locul unde se află lucrarea în prezent (muzeu, colecţie publică sau privată, bibliotecă) etc.

Exemple:

Fig. 1. Theodor Aman, portret fotografic cu intervenții de acuarelă, c. 1850, Muzeul de Artă Craiova.
Fig. 2. Popa Vlaicul, Tetraevanghelul de la Căldăruşani, BAR, Mss slav nr. 13, 1643: Evanghelistul Matei.
Fig. 3. Nicolai Djulgheroff, Omul raţional, 1928, ulei pe pânză, 113,5 x 99 cm, Galeria Narciso, Torino (foto: Nadezhda Oleg Lyahova).
Fig. 4. Simona Cristea, Loving D, 2004, acrilic pe pânză, 50 x 70cm, colecţie privată.
Fig. 5. Biserica Neagră din Braşov, latura sudică.